Am inteles ca orice blogar care se respecta tre' sa aiba o retrospectiva a anului care se incheie. Asa ca... iata Retrospectiva 2008:
a fost un an naspa.
miercuri, decembrie 31, 2008
2008
marți, decembrie 30, 2008
Pfua, ce plictiseala!
Pentru ca tot am depasit suta de posturi si nu i-am facut un tort blogului, asa cum am vazut ca e frumos, pentru ca ma plictisisem de layout-ul ala prea incarcat si insipid, pentru ca era "cacatul" prea mare si deranjant si pentru ca nu era singura Tara de cacat de pe net, in fine, pentru ca, de lene, nu-mi fac propriul layout, am sters putin praful, am mai asezat cartile in raft (dupa inaltime, evident), am schimbat locul pestelui cu cel al pescarului, si a iesit ce vedeti. Poate pana la sfarsitul anului viitor ma invrednicesc sa dau si cu aspiratorul... Dupa aia o sa schimb si canapeaua.
luni, decembrie 29, 2008
Pentru inversunati
Inclusiv pentru mine...
I close my eyes, only for a moment, and the moment's gone
All my dreams, pass before my eyes, a curiosity
Dust in the wind, all they are is dust in the wind.
Same old song, just a drop of water in an endless sea
All we do, crumbles to the ground, though we refuse to see
Dust in the wind, all we are is dust in the wind
[Now] Don't hang on, nothing lasts forever but the earth and sky
It slips away, and all your money won't another minute buy.
Dust in the wind, all we are is dust in the wind
Dust in the wind, everything is dust in the wind.
Romeo si Julietu
Primul lucru pe care l-am facut dupa ce m-am trezit azi a fost sa-mi scot pe fereastra nasul cel umflat de virusi si alte cele. Mi-era dor, nu mai simtisem esapamentele din Drumul Taberei de cateva zile, timp in care am stat in pat si am vazut House MD pana la epuizare. Si m-a lovit. M-a lovit in nari aerul rece si curat al Bucurestiului. Da, curat, ca acum esapamentele sunt in Valea Prahovei (70.000), prin alte vai (170.000), in Bulgaria (10.000), in Austria (20.000) iar restul in Moeciu, Maramures si alte zone cu traditie in trend. Sa-si mai scoata si altii din nas monoxidul de carbon, plumbul din benzina fara plumb si funinginea de motorina eurocinci. M-am bucurat, i-am spus iubitei ce aer curat e dincolo de termopanele noastre, mi-am aprins o tigara si m-am asternut la citit presa.
Si cam atat cu aerul curat, ca strica. Cum ziarul meu favorit este Cotidianul, m-a mancat mouse-ul sa citesc editorialul stimabilului Traian Ungureanu. Am crezut ca, daca vorbeste despre criza ce ne asteapta in 2009, ii va fi peste mana sa caute vreo legatura cu subiectul printre bucile prezidentiale. Si totusi...
"Singura minte conştientă de iminenţa crizei naţional-culturale e preşedintele Băsescu". Uau! Zic sa multumim din inima conducatorului iubit pentru aerul curat din Drumul Taberei infectat in trei minute de voma intelectuala ce se vrea un omagiu adus celei mai sclipitoare minti din istoria unei natiuni de imbecili. Sa multumim din inima presedintelui inimilor noastre pentru ca TRU gaseste in continuare ceva de lins pe dosul palmei basesciene si nu se mai arunca de pe bloc. O va face abia cand va fi parasit de obiectul iubirii sale. Ca orice alt indragostit banal de romantic. Pana atunci, se sinucide moral, in paginile ziarului meu favorit.
P.S. Sincer, nu mai vad nicio diferenta intre omul cu buze (TRU) si laptopul cu om (Ve Stan). Poate doar IQ-ul... Unul iubeste, altul uraste. Ii desparte un fir de par.
miercuri, decembrie 24, 2008
Craciun fericit!
Mos cu barba de zapada,
Fara daruri, mos sarman,
Tineretea ta gramada
N'o s'o vada
Nici ast an.
Torc paianjenii sub grinda,
Tara-i fara de baieti, -
Nu-ti mai vin cu ceata'n tinda
O colinda
Sa-i inveti.
De cu seara'naripatii
Ingeri nu mai canta prin
Singuraticele spatii
Si-asteptatii
Nu mai vin.
Plange biata gospodina,
Bratele in gol se'ntind,
Nu e ceara de-o lumina,
Nici faina
De-un colind.
Tu, cel vesel de-altadata
Strangi pustiul astui an
La colinda'ndatinata
Fara ceata,
Mos sarman.
Garbov pribegesti prin sate,
Te strecori pe la oras,
Gemi pe ziduri de cetate
Daramate
De vrajmas.
Cu tropare si podobii
Faci popas intr'un catun,
Sgribulit la gura sobii
Plangi ca robii,
Mos Craciun.
Plangi incet! Sta la uluca
Paznicul sub coif de fier
Si e'n stare, Mos-Naluca
Sa te duca
Prizonier!
(Mos Craciun - Nechifor Crainic)
marți, decembrie 23, 2008
Azotatul blestemat
Tocmai s-a mai rasturnat o remorca de azotat de amoniu pe soseaua Bucuresti-Urziceni. As zice sa mai aveti rabdare daca aveti drum in zona. Sa nu cumva sa va treziti intr-o groapa, Doamne fereste!
De Romanica
Am vazut in seara asta, in Cora, un Mercedes de jucarie dintr-un plastic ieftin. Ambalajul era rupt, iar de pe grila frontala ii fusese smulsa sigla.
luni, decembrie 22, 2008
O jumatate de litru de prietenie
Am fost sa donez sange. In grup, pentru un prieten. Nu mi-a iesit... Nici mie nici altora din grupul nostru. Ca sa vedeti ce sistem de sanatate responsabil si, mai ales, coerent avem: o doamna a fost refuzata pe motiv ca fusese pensionata pe caz de nu-conteaza-ce boala, eu, pe motiv ca am suferit o interventie stomatologica in ultimele patru luni. Daca in primul caz sistemul avea o incredere orbeasca in el insusi, respingand categoric orice incercare a diagnosticatului de a se da apt pentru un transfer de sange, in cazul meu, acelasi sistem si-a tras una peste gura: stai asa! Daca instrumentarul avea cine stie ce virus ascuns prin vreo muchie? Sau poate medicii care au pensionat pe cineva pe motiv de lombosciatica (sa zicem), condamnandu-l pe vecie sa nu mai poata dona nimic, sunt mai responsabili decat aiuritii aia de stomatologi care poate mai uita sa sterilizeze instrumentarul.
Asa incat, daca nu sunteti pensionati pe caz de boala, daca nu ati suferit niciun fel de interventii chirurgicale/stomatologice in ultimele 4 luni, daca nu ati avut niciodata hepatita si mai ales daca aveti grupa de sange B III cu Rh pozitiv, dati-mi un semn. Un om are nevoie de cate o jumatate de litru de prietenie de la noi.
sâmbătă, decembrie 20, 2008
Trenduri
Ati observat cum, periodic, apar cuvinte sau expresii care ajung sa fie repetate obsesiv de tot mai multe persoane? Doar pentru o vreme, dar indeajuns pentru a deveni enervante si lemnoase. Acum e la moda cutuma. Faza cea mai tare este ca am impresia ca Vanghelie a lansat trendul.
vineri, decembrie 19, 2008
Lingaul
Gretos pana la lacrimi editorialul de azi al domnului Traian Ungureanu. Il stim cu totii ca facand parte din suita de pechinezi intelectuali a marelui nostru presedinte. Dar de la pupincurismele cu care ne obisnuise si pana la incercarile patetice de a justifica manariile pe care le executa acum Coalitia rosie e cale lunga. Tot cautand pete bleu intr-un albastru infinit, nici nu-ti dai seama cand devii penibil. Una-doua ajungi sa spui ca e de preferat sa fii condus de o gasca de mafioti decat de una de escroci.
Una peste alta, TRU e acolo, la tepe, in Piata Victoriei, consolandu-ne pe noi, cei trasi in teapa: Macar nu v-au ramas aschii in cur...
marți, decembrie 16, 2008
1984 - un secol mai tarziu
Ca orice teorie a conspiratiei, Zeitgeist pleaca din start cu un mare handicap: e considerat a fi un alt filmulet creat de un alt paranoic antiguvernamental si, in consecinta, voit sau nu, ignorat de media de mare audienta.
Chiar daca mi s-a parut tras zdravan de par in mai multe puncte, chiar daca mi s-a părut ca s-au folosit tehnici subliminale (ma întreb care e scopul, daca am dreptate), cred ca ar trebui vazut de cat mai multi oameni. Care sa traga singuri niste concluzii. Desigur, as putea fi un alt prost care nu crede in ruptul capului ca toate sforile sunt trase de un mic grup de imbuibati rapace si nesatui. Desigur, cu totii am putea fi prosti. Dar macar avem (inca?) sansa de a cunoaste. Adevarul? Ramane de vazut.
luni, decembrie 15, 2008
Cocalarul
Dl. Hurezeanu nu vrea sa creada ca Basescu ar fi putut vreodata sa-l injure pe Stolojan. Imi vine sa plang cand vad naivii intelectuali stangisti ai Romaniei dandu-se cu fundul de platou in incercarea lor de a mai salva ce s-o putea din imaginea lor de turma in spatele unui (alt) cioban. Mai au putin si fac o balada a robotelului dupa modelul Mioritii.
Stoloboc...
Acum trei ani, la un an dupa ce il votasem pe Base cu amandoua mainile si cu unul dintre picioare, am tras o cearta pe cinste cu fratemeleu. Ma apucase pe mine frica de tendintele dictatoriale ale Iepurasului. N-a fost singurul care mi-a sugerat ca sunt un idiot.
Azi, Dragastolo a renuntat. Din nou. Iar cel mai probabil premier desemnat pare a fi alter ego-ul presedintelui — Emil Boc. Incerc sa-mi dau seama cu cati ani se intoarce "firava noastra democratie", acum, cand presedintele va fi si premier, iar majoritatea la putere are vreo 70% in parlament. Bleah...
Caut alternativa la Congo. Vreo sugestie?
PS. Asa imi trebuie daca n-am votat. Sunt un bou! Mu!
vineri, octombrie 31, 2008
Io cu cine (si unde) votez?
Aveti in partea de jos a paginii o unealta destul de utila (desi incompleta, dar este cea mai buna varianta existenta) cu ajutorul careia puteti afla in ce colegiu electoral trebuie sa votati si care sunt candidatii.
Enjoy!
Emil Poc
Sa-l urmaresc pe Boc la Realitatea, dupa ce m-am delectat si am luat notite urmarindu-l pe Obama... Sublim! Cu exceptia contrelor cu dna Dragotescu, penibile, de altfel (pentru ca ironiile dumneaei erau mult prea fine pentru a le gasi rapid un antidot pe masura), Boc n-a reusit sa iasa din trei obsesii care devenisera ticuri verbale: calinpopescutariceanu, salarii nesimtite, constitutia nu e presul nimanui. Si cam atat. Intr-o ora de emisiune. Ah, nu, a mai primit si un SMS.
Quick useful tip
If you run a VPS and you know any of your clients will access their mailboxes from Blackberry devices, don't install apf and pfd as solutions against brute force attacks on your server. They'll prevent Blackberry from receiving any messages from your server.
I'll get back when I get a solution to this.
joi, octombrie 30, 2008
Learn PR in 30 minutes
PR, cu toate elementele din manual - imbracaminte, privire, tonalitate, body language, arhetipuri. Cred ca inclusiv americanul care a adormit in fata TV-ului dupa primele 3 minute a primit mesajul.
Si in timp ce scriu postul asta, il ascult pe Stolojan pe Realitatea. Jenant...
Promotie la dogme
Ati vazut vreodata cum isi inmormanteaza musulmanii vedetele moarte (un conducator de militie, un copil bombardat de americani, un terorist erou)? Daca n-ati vazut, cautati pe net. Este ceva de vis. Sa vezi mii de oameni cum alearga cu un cadavru deasupra capetelor, urland din toti bojocii... nepretuit. Primitiv, nu?
Si-acum cautati pe net cum alearga ortodocsii dupa moaste.
marți, octombrie 28, 2008
Sa mai plantam un om
Domnutatulici (parca asa il cheama, nu? Nu?! Pai asa ii zic toate victimele viiturilor. Ma rog...), azi, la TV: nu-stiu-cine au pus nu-stiu-ce "... la pomii care i-au plantat".
Domnutatulici, Domnutatulici, data viitoare cand ii mai planteaza pomii p-aia sa ne chemati si pe noi, sa le dam o mana creanga de ajutor si poate va plantam si pe dumneavoastra. Poate-asa o sa va creasca acuzativu' ala in creier...
sâmbătă, octombrie 25, 2008
vineri, octombrie 24, 2008
Un pic si despre economie...
... si gata, promit ca nu mai scriu nimic azi.
Nu inteleg nici sa ma bati cum nu pot pricepe unii de ce marirea salariilor profesorilor poate fi inceputul unui mic dezastru (m-am gandit sa-i zic mic, ca sa raman intr-o nota optimista). E o schema extrem de simpla, in cativa pasi:
pasul 1 - a fost deja facut, au inceput si alti "profesionisti" salariati ai statului sa ceara mariri la fel de consistente ale veniturilor (vezi preotii). Vor urma si altii.
pasul 2 - se maresc impozitele in sectorul privat. Statul are la dispozitie o anumita suma de bani, careia ii zice el buget. Sa zicem ca bugetul e compus din sumele X, Y si Z. X inseamna salariile bugetarilor, Y inseamna toate celelalte cheltuieli, Z e partea leului (stiti bine cine e leul). Boooon. Daca creste X, Y ramane constant, Z ar trebui sa scada, nu? C'esti nebun?! Las' c-o sa creasca X+Y+Z. Si poate mai creste si Z un pic, daca tot suntem aici. De unde o sa creasca? De la fraierii aia care muncesc ca sa plateasca impozite. Lasa, ca are ei de unde.
pasul 3 - au crescut veniturile, va creste si cererea pe piata de consum. In acelasi timp, productia va scadea, pentru ca intreprinzatorii privati vor fi ocupati cu plata impozitelor si cu alte 13.496 de declaratii (pe care sa le dea ca nu cumva sa piarda statul vreun leut din profitul lor). Cerere mare, oferta fixa, sar preturile. Si uite-asa, dom' profesor care se da azi cu fundul de pamant de bucurie ca i-a mai dat Base 50% in plus la salariu, o sa cumpere cu 150 de lei mai putin decat cumpara azi cu 100.
pasul 4 - incepe oarecum inainte sa se termine pasul 3. Devine mai sprintena micuta criza. Productia scazand si cererea crescand, tre' sa luam de undeva potolu' sa linistim matele chioraitoare ale bugetarilor care vor sa arunce cu bani in stanga si-n dreapta si n-au pe ce. Asa ca importam. Ca sa importam, ne trebuie euro. Si cum banca noastra nu tipareste inca euro (ce bine, ca-l faceam varza si pe-ala), ii cumparam. Avand nevoie de mai multe produse decat pana acum, vom cumpara mai multi euro. Aceeasi schema: cerere mare + oferta fixa = produs mai scump. Si ajungem iar sa ne vaitam ca a sarit euro la 6 lei.
pasul 5 - consecinta a scumpirii euro, se scumpesc si creditele - alea existente, ca in faza asta n-o sa mai pupe dom' profesor alt credit, ca nici bancile nu-s asa de proaste. Cresc dobanzile, iar incepe sa bata vantul prin buzunarele profesorilor.
pasul 6 - greva pentru cresterea salariilor cu 50%.
Noroc ca nu mai sunt alegeri parlamentare la anul, ca sareau iar mintile luminate din palament sa le mai dea.
E simplu. Niste manageri buni, cu minti sclipitoare, probabil ar reusi sa se descurce in toata debandada asta care va urma. Dar hai sa fim seriosi. Credeti ca va conduce vreodata Romanica o echipa de manageri buni? LOL.
Inchei cu un mic pariu: la anul, pe vremea asta, inflatia o sa fie undeva pe la 20%. Tine cineva pariul?
Un pic despre fotbal
Hai, ca azi sunt in verva :P si am chef de scris.
Zilele trecute ma intreba iubita mea ce dracu' se intampla cu echipele romanesti de fotbal cand dau cu nasu' de Europa. Pe moment, fiind in stare de uluiala dupa Steaua - O.L., n-am stiut sa-i raspund. Apoi, am vrut sa vad daca mi se confirma teoria si in cazul CFR. Si s-a confirmat, in parte. Asa incat, astazi sunt in stare sa leg doua-trei concluzii intr-o teorie oarecum simplista despre varza care a devenit folbalu' de la Romanica.
FC Vaslui si Urziceni sunt prea pustoaice ca sa intre in teoria asta, asa ca n-o sa spun decat ca n-au ajuns inca la maturitate, nici macar intern. Pe-afara, deci, nici nu prea au cum sa emita pretentii. Mergand, insa, la grei, dam de Rapid si Dinamo. Poate cele mai galagioase dintre "europene".
Rapidul sufera de lipsa acuta de oameni capabili in management, de vizionari si de specialisti in fotbal. De cand a plecat stimabilul Dinu Gheorghe, si, mai apoi, Razvan Lucescu, a inceput sa se aleaga praful. Rapidul s-a vandut de vreo 16 ori pana sa-l cumpere Taher, iar acum a inceput iar sa se vanda. Nimeni nu stie ce are de facut. Sefii dau interviuri, antrenorul (daca exista) se cearta cu arbitrii, jucatorii se cearta cu mingea si stau suparati cu saptamanile pe ea, portarul nu stie unde e poarta, iar suporterii nu mai stiu nimic. Cert e ca Rapidul se vinde. Sau nu?
La Dinamo e mai simplu. Dinamo nu mai functioneaza, in momentul asta decat ca bazar. Se vand si se cumpara jucatori, si asta e cam tot ce intereseaza. Macar daca ar face-o cu cap. Dar am senzatia ca au luat de la Borcea reteta afacerii cu butelii si au aplicat-o la echipa.
Si ajungem la nobilii din UCL. Nobili my ass... Steaua e o mosie, punct. Acolo, adevaratul proprietar i-a dat o asa mana libera lui Gigi, incat nu mai poate sa i-o ia inapoi. N-am idee cum o sa se descurce Hrebe cu istericul, dar sper ca o s-o faca la un moment dat. Caci, daca nu-i place ceva lu' Jiji, incepe si arunca cu ei de toti peretii. Demite antrenori, pacaleste jucatori si apoi ii arunca si pe aia, bate suporterii contestatari, injura ziaristele si il suna pe Borcea sa rada de el. Cam asta stie Jiji sa faca. N-are nicio legatura cu lumea mare a fotbalului european. Patronii care vin sau il primesc pe el in vizita n-o fac decat ca sa aiba motiv de distractie cu prietenii lor. Ceva de genu' "Treceti azi pe la mine sa va arat ceva. O sa muriti de ras."
CFR ar fi fost singura speranta. Pentru ca e condus cu cap, a facut transferuri inteligente si, nu in ultimul rand, au mai ramas foarte putini romani pe acolo (vezi meciul Stelei si o sa intelegi la ce ma refer). Din pacate e si prea devreme pentru ei si nici nu au baza de la care sa plece un club de fotbal serios - un centru de copii.
Asa incat, daca ar fi sa-i descriu pe scurt iubitei mele fotbalul romanesc, ar iesi o imagine cu doua pustoaice ametite care vor sa vanda niste butelii la o stâna, in vremea asta vrajind si niste soferi de tir veniti sa le invete cum sa joace la bursa. Vi se pare ca nu e coerenta povestea asta? Da' ce, ei sunt?
Bleah
M-am hotarat (oarecum tarziu) sa nu-i mai fac atata reclama lui VisUrat. Si nu pentru ca el nu-si face poze cu bani, ci pentru ca mai toti cei care isi fac il au pe el in blogroll. Ce adunatura! Anyway, sa-ti faci poze cu bani, sub pretextul ca ai primit o leapsa sa spui cati bani (aici si aici - n-am mai cautat, ca m-a luat repede greata si invidia) ai castigat din blogging, mi se pare de cel mai cocalaresc si manelar gust :(. Faza tare e ca ei sunt teh blogfathers. Eh, asa e cu copilul cu mai multi tati... Se transforma din blog in blogaraleala.
Cum fac pierd monopolistii bani
Scriam acum ceva timp despre Cum fac monopolistii bani.
Astazi s-a intors roata, frate. Am asteptat vreo 20 de minute sa se raceasca fiertura care venea pe teava de apa rece, sa ma pot spala si eu pe fata, pe dinti, faze de-astea de mic-burghez. Nu mi-a trecut prin cap sa pun niste apa la racit, asa ca, grabit fiind, am plecat nespalat. Cand m-am intors, mai intai mi-am fiert niste pipi cu apa din vasul de toaleta, dupa care m-am pus iar pe asteptat, ca nu-mi place caca fiert. Il prefer la temperatura lui originala. Am mai asteptat inca vreo ora, sa se trezeasca aiuritul care imi dadea apa in clocot pe toate tevile si gaurile.
Credeti ca e vorba de vreo schema? Neah, e pur si simplu prostie. Si indolenta.
luni, octombrie 20, 2008
Cea mai frumoasa fata
Bradut Florescu: Cea mai frumoasa fata
Cel mai frumos post al anului (in my humble opinion)
joi, octombrie 16, 2008
Amintiri mici I
De cateva zile ma tot incearca amintiri vechi. De fiecare data alta. Amintiri atat de vechi, incat daca suflu praful de pe ele risc sa tusesc doua zile. O fi un semn? Bleah, fuck paranoia!
Totul a inceput cu un dor greu, apasator, de dupa-amiezile duminicilor din copilarie. La orele alea, soarele incepea deja sa incalzeasca cea mai frumoasa camera a casei bunicilor — camera din fata. Nu dormea nimeni in camera aia, nu era camera nimanui din familie (cel putin pana s-a insurat unchi-miu, si s-a apucat de facut copii), dar acolo era televizorul. Si, datorita celor zece minute de desene animate pe saptamana, devenise cea mai frumoasa camera. Asteptam, in fiecare duminica, sa se faca ora unu, sa inceapa Woody - ciocanitoarea buclucasa sau Aventuri in epoca de piatra. Si asteptarea asta avea in ea asa... ceva... lenes. Lenea dulce a copilului care nu are de invatat nimic pentru maine. Si daca mai era si vara... oh, ce splendoare! Vara nu ma intristam cand se terminau cele zece minute. Pentru ca ieseam in curte, ma urcam in mar sa ma joc de-a capitanul de nava, sau ma duceam in curtea doamnei Cuncev, cea mai batrana si amabila vecina care cred ca a existat vreodata in copilaria cuiva, si stateam la umbra dudului. Nu voiam altceva decat sa ascult linistea.
Imi este teribil de dor de linistea aia. Era o liniste statuta, calda si prafuita, ca si oraselul din curba aia de la marginea Baraganului. Doamna Cuncev imi mai aducea cate o cana metalica, cu smaltul alb sarit, plina cu apa rece din fantana. Iar dupa ce o beam, de fiecare data pe nerasuflate, inima mi-o lua la trap, iar pulsul din urechi facea praf linistea de sub dud pentru cateva minute. Si stateam rabdator, asteptand sa-mi treaca si sa nu mai aud iar nimic. Ma gandeam la printese, la Simona, de care eram indragostit, si la Sorin, pe care il uram, pentru ca era Fat-Frumos in piesa de teatru de la scoala si urma sa o sarute pe Simona...
Mai merg si acum, vara, in curtea doamnei Cuncev. Fantana a secat, caisul de la poarta nu mai e bun decat de spus povesti si ingropat inele sub el, iar linistea a disparut. Nu am mai gasit nici macar zece secunde din linistea aceea nici acolo, si nicaieri in alta parte. Pesemne n-o aud decat copiii...
Muriti - 2
Bai, manca-v-ar boala, a scazut pretul petrolului la aproape 70 de dolari pe baril. Voi cand scadeti pretul la pompe? Cand se scumpea il calculati pana la patra decimala, nu cumva sa pierdeti vreun sfert de cent, ca de unde dracu' va mai luati voi primele voastre nesimtite. Cand o sa creasca de la 40 la 41 de dolari o sa scumpiti iar combustibilii, nu?
Nu v-ati ineca odata in benzina aia proasta si scumpa din care v-ati imbogatit pana in topul Forbes.
Update: tocmai am citit azi (17 oct.), pe NewsReport, articolul "Ieftinire masiva a carburantilor" (sublinierea mea), preluat din Cotidianul. Petrom a ieftinit benzina cu 11 bani pe litru. Masiv, frate =)).
duminică, octombrie 12, 2008
Q7. Alb
Discutie intre patru cocalari, ieri, langa restaurantul de la scara blocului meu (un restaurant excelent, btw, pe care o sa vi-l recomand in alt post), in fata unui Q7 alb:
- Frate, iti spun iou: asta e masina de gagica. Iti spune fratele tau.
M-am gandit ca se refera la culoare. Unul dintre fratii aluia s-a gandit ca e masina unei gagici si ii arata:
- Nu e, sefu'. Uite, n-are nici o zgarietura.
Sefu ii da o bucata peste ceafa groasa si urla:
- Baboule, e masina de gagica! Daca asea spun iou, asea ie! Q7 nu-si ia decat gagicili sau poponarii.
Am plecat siderat. Au ajuns si SUV-urile sa fie masini de gagici!? Si pentru masculi cam care ar fi tancul potrivit?
Nu-mi vezi diacriticele?
Get a Mac!
Lasand utopiile la o parte, pentru ca nu te pot convinge sa-ti iei un merisor, fiindca esti prea indoctrinat de Bill, fiindca tu ai nevoie ca de aer de Office (chiar daca Office ruleaza si pe Mac si chiar daca exista solutii gratuite mult mai bune decat Office), fiindca tu ai nevoie de Solitaire, Outlook si Internet Fucking Explorer, ma vad obligat sa nu mai scriu cu diacritice. Oricum, intr-o tara de cacat, pana si diacriticele-s de cacat, nu? Ei bine, nu! Vorbesc romaneste, mi-as dori sa si scriu romaneste. Scrierea asta fara diacritice este un fel de romgleza (bleah). Anyway (sic), ma conformez si ii fac astfel un cadou lui Mihai, ca tot vine ziua lui, si altora ca el, care nu pot renunta la IE6, desi a aparut demult IE7, mult mai prost decat fra-su mai mic, dar care suporta diacriticele de cand a scazut pirateria in Romania cu 0,01%.
In concluzie, jos diacritica! Traiasca Bill, secretar general al multiubitului microsoft!
vineri, octombrie 10, 2008
Să mai tăiem niște copaci...
Am un prieten bun care are o agenție de publicitate full service (eee, cât de jmeker sunt?). Unul dintre clienții lui mari, unul chiar foarte mare, a avut nevoie zilele trecute de un direct mailing pentru informarea partenerilor despre noile proceduri de achiziție, facturare, bla-bla. A comandat câteva mii de scrisori. Scrisori pe hârtie. La două zile după ce au fost trimise... "băiete, încă un rând!" Un număr identic de scrisori, în care își cere scuze pentru că a trimis procedurile greșite. N-am întrebat dacă urmează să trimită apoi încă o serie cu procedurile corecte.
I-am spus prietenului meu că vreau să investesc în agenția lui. E de perspectivă, mă gândesc.
Știți care e culmea? De fapt, sunt două culmi. Una, o astfel de scrisoare, pentru a ieși din sistemul birocratic al clientului despre care vorbeam, și pentru a ajunge să fie trimisă, are nevoie de vreo șapte semnături. Nu e o glumă! A doua culme e mai tare. În footer-ul oricărui mail primit de la compania respectivă scrie ceva de genul: "Protejați natura! Nu printați acest mesaj decât dacă este absolut necesar". Sau dacă vreți să vă cereți scuze că l-ați printat...
joi, octombrie 09, 2008
duminică, octombrie 05, 2008
Poveste galbenă
Sorin era bolnav. Se simțea rău de mai bine de jumătate de an deja... Au venit și au plecat doctori, vraci, profesori și alți doctori. Nimeni nu știa ce boală îl mânca. În vremea asta, Luminița, sora lui, nu se dezlipise de pat. Stătea acolo, rugându-se neîncetat la înger, îngerașul ei, la Doamne-Doamne și la Măicuța lui. Mânca acolo, lângă el, cu o singură mână, pentru că pe cealaltă nu voia să și-o dezlipească din mâna frățiorului ei mai mic.
Într-o zi, a venit să-l vadă o femeie care putea foarte bine să fie mai bătrână decât timpul, așa de bătrână era. S-a uitat la copil, s-a uitat la copilă, și i-a spus: "Frățiorul tău va muri odată cu frunzele." Și, pentru prima dată în ultima jumătate de an, Luminița s-a ridicat de lângă fratele ei, a ieșit și a legat de crengi toate frunzele pomilor din curtea lor mică.
Nu știu finalul acestei povești. Bunica mea nu și-l mai amintește. Poate că nici nu are final. Nu știu nici cum se numește, nici cine a scris-o, dacă a scris-o cineva. Povestea asta le-a dat nume mamei mele și fratelui ei...
sâmbătă, octombrie 04, 2008
joi, octombrie 02, 2008
marți, septembrie 30, 2008
Free falling
Am visat azi-noapte că mi-a șoptit Isărescu că o să cadă ING și Alpha Bank...
luni, septembrie 29, 2008
Cum fac monopoliștii bani
Obișnuit cu apa caldă care e caldă abia după vreo 10-15 minute de curs la debit maxim, mai ales dacă n-a făcut niciun vecin duș în ziua aia, m-am așternut la așteptat. În cadă, în păsărelu' gol, dârdâind lejer. Și dă-i și-așteaptă, neicusorule... După 25 de minute de apă la o temperatură nici prea, nici foarte — fix cât să crezi că se încălzește acuș-acuș — am ieșit să scriu aici.
Mișto idee pentru Radet. Uite-așa se pot face bani. Încălzești apa la douăj' de grade iar prostu' o lasă să curgă, doar-doar s-o încălzi odată... De risipă oricum te doare-n cur, ce, ești Petrom cu campania aia cu resursele? Și la final de lună, îi trimiți prostului factura pentru consumul de șaptișpe gigalitri de apă caldă.
Să mori tu că aia era apă caldă!?
vineri, septembrie 26, 2008
Jurnalism sportiv de Românica
Când nu mai au subiecte fierbinți, băieții de la sport, în special cei de la gsp, au un obicei: inventează. Mai exact, aud ei din surse de pe lângă cine știe ce toaletă ecologică dintr-un stadion de liga a paișpea că Lăcă a zis de Lucescu că are puța mică. Publică știrea și, dacă Lucescu nu o citește la ora șapte dimineața, se duc ei la șapte și cinci să i-o citească. "Domnu' Răzvan, domnu Răzvan, Fiara a zis că aveți puța mică". Domnu' Răzvan zice că nu crede, ăia "nu și nu, că scrie la gazetă că din surse de pe lângă". Și, în cele din urmă, de prea multe ori, Răzvan se ceartă cu Lăcă. Și Jenel cu Bănel, Mirel cu Gigel, miel cu vițel...
În ultima vreme nu prea le mai iese. Că s-au prins până și jeneii și gigeii care e schema și acuma le dau cu "Daaaa, daaaaa, cunoaștem!" peste ochi. Și ce să facă băieții, în pană de scandal? Se duc la Jandarmerie (că aștia încă n-au trecut de genunchiu broaștei, ca jenel), le spun ălora că galeria lu' Dinamo vrea să se ducă la Cluj s-o bată pe galeria lu' Steaua și le iau declarații fraierilor ălora care pun botu' cu totu'. Și, în caz că îi citește vreun maimuțoi cretin din galerie, publică și harta spre Cluj, ca să știe boii pe un' s-o ia, să să bată-n bâte și-n capete seci, să aibă și mâna lu' jurnalistu de Românica ceva de scris.
Scriți, băieți, scriți, și după aia mirați-vă că vă întoarceți cu fruntea și între-ochii plini de flegme de stadion...
joi, septembrie 18, 2008
Restul e tăcere
...Și dacă nu știați că prietenia leagă dincolo de orice diferende certuri, priviți aici.
miercuri, septembrie 10, 2008
M-am mai dezbrăcat un pic
De astăzi, o bază de date știe și ce fel de muzică ascult. Pe lângă ce site-uri vizitez, ce cărți cumpăr, cum o cheamă pe pisica mea sau ce whisky îmi curăță mai bine gândurile. Thanks, Genius!
marți, septembrie 09, 2008
luni, septembrie 08, 2008
Searching for God
joi, septembrie 04, 2008
vineri, august 29, 2008
Un alt fel de tramvai cu cai
Azi, în București, era să dea peste mine o căruță. Eu fiind în mașină, iar căruța făcând dreapta de pe linia de tramvai. S-a speriat calul, m-am speriat eu, nu s-a speriat boul care mâna calul. Cum ar fi spus un organ, "conducătorul atelajului s-a angajat, fără să se asigure, în schimbarea direcției spre dreapta, indicându-i animalului de tracțiune direcția corespunzătoare. Conducătorul autovehicolului de culoare vișinie, care se deplasa regulamentar pe direcția de mers City Mall - Drumul Taberei, a reușit să evite impactul în ultimul moment. El se află acum în stare de șoc, proferând însă cuvinte injurioase la adresa căruțașului neatent".
Știți ce nu pricep eu? De ce nu se fac șine și pentru căruțe în București?
joi, august 28, 2008
Doi scupați și restu' paie...
Mergând azi prin Drumul Taberei, pe unde, orice-ați zice, sunt prea puțini cocalari față de restul Bucureștiului, am văzut o domnișoară genul Nichita, dar mai tânără și mai arătoasă, la brațul unei combinații de emo cu cromagnon de galerie și un pic de manea pe la ceafă. Femela cu pricina avea, probabil, ceva probleme cu fluidele corpului, din moment ce a început deodată să-și adune de prin toate conductele — respiratorii, bucale, cred că și anale — o ditamai flegma pe care a trântit-o grațios pe asfalt. M-am uitat după ea, să văd dacă se scarpină și la pluă, dar, probabil n-o mânca atât de tare...
Peste vreo oră, în aceeași zonă, un domnișor. Genul funcționarului de multinațională, în cămașă bleu, cravată bleumarin, pantaloni negri și pantofi regulamentari, aducea destul de bine cu un cerber de credite bancare dintre cei care te măsoară din cap până la blugi și îți dau cu refuzul peste ochi, pentru că nici măcar să te îmbraci nu ești în stare. Cred că era frate cu domnișoara. N-a adunat fluidele, probabil le avea deja strânse din timpul orelor de program în care fusese nevoit să strângă din buci și să vorbească cu "dumneavoastră". A trântit scuipatul, e drept, cu mai puțină grație, de trotuar. Și nu i s-a părut suficient, așa că a mai trântit unul, pe capota unei mașini în trecere. Nu s-a scărpinat nici el, deși se vedea că-l mănâncă. S-a scobit totuși, lejer, cu degetul mic în urechea dreaptă.
marți, august 26, 2008
joi, august 21, 2008
Șoc și groază!
Știu că sunt cârcotaș, da' nu mă pot abține. Nu mai e niciun secret că după operațiunea "Șoc și groază" desfășurată de americani în Orientul Mijlociu absolut toate televiziunile noastre i-au preluat denumirea pentru a da titluri cât mai thrilling știrilor de doi lei. Și uite-așa s-a ajuns la știri de genul "Șoc și groază. O babă a fost violată de părinții ei, după care a fost bătută de nepot pe motiv că era o femeie ușoară. Polițiștii veniți la fața locului s-au declarat îngroziți". Sau "Șoc și groază. Un nudist și-a etalat cucul pe plaja de la Năvodari. Mamele de copii și-au luat copiii de la fața locului și i-au dus în camere, unde i-au legat la ochi și i-au bătut preventiv. După aceea s-au întors la fața locului și l-au alergat pe bietul om până când, epuizat, acesta și-a dat obștescul sfârșit". Șotașa... șotata... Tot așa... până la "Șoc și groază! Un echipaj radar a surprins un prosper om de afaceri din Bragadiru, gonind nebunește cu 84 de kilometri la oră în localitate, în dreptul unei treceri de pietoni pe unde avea să traverseze în jumătate de oră Vasile Ghiulea, tată a trei copii care astfel ar fi rămas orfani. Omul de afaceri nu a arătat nici urmă de regret pentru fapta comisă, dar polițiștii spun că îi vor întocmi o amendă usturătoare".
Nu-i fun la știri în Românica?
miercuri, august 20, 2008
Într-o țară de căcat...
Un popor măreț, un popor destoinic, născut din bețivi și curve
"Numai violenta, numai sangele mai poate trezi acest popor de grobieni din enorma-i nesimtire. Ma simt personal jignit de prostia bascalioasa, de acreala invidioasa, de stridenta de toapa a acestei populatii. Fundul ultim al substantei nationale romanesti este inadecvarea. Trupul poporului roman abia daca este o umbra. El nu are cheag. Radiografia planului mioritic este cea a fecalei. O umbra fara schelet, o inima ca un cur, fara sira spinarii"
Dl. Patapievici s-a dezis acum multă vreme de aceste convingeri. Păcat...
Putem să plângem, să îl înjurăm, să ne isterizăm și să ne dăm cu curul de pământ încă două mii de ani de-acum înainte. Ăștia suntem...
"Poporul roman este un popor cu substanta tarata. Oriunde te uiti, vezi fete patibulare, ochi mohorati, maxilare incrancenate, fete urate, guri vulgare, trasaturi rudimentare. Romanii nu pot alcatui un popor, pentru ca valoreaza cat o turma, dupa gramada, la semnul fierului rosu"
luni, august 18, 2008
Ajutaaaați o lege amărâtăăăăăăă!
Din ciclul "Cum să-mi fac campanie electorală când nu sunt în campanie electorală?"
Am primit zilele trecute un fel de scrisoare cu opțiune de răspuns gratuit, de la dl. dr. Marian Sorin PAVELIU - deputat PDL. Dumnealui este "inițiatorul Legii 157/2008", lege ce reglementează "rambursarea cheltuielilor efectuate pe perioada (sic) spitalizării", din partea Casei de Asigurări de Sănătate. Domnul deputat face două afirmații cel puțin cretine și nedovedite în această scrisoare, într-o singură frază: "Această lege, adoptată împotriva voinței guvernului, va supraviețui numai dacă se dovedește că beneficiază de sprijinul populației!" '
Ai, nu mă-nnebuni, nea Nicu?! Adică o lege, publicată deja în Monitorul Oficial, este atât de slăbuță, firavă și debilă, încât are nevoie de sprijinul populației pentru a fi lege cu adevărat?! Cât de prost să fiu să cred una ca asta?
vineri, august 15, 2008
Scurtă... dar zglobie
Ministerul Sănătății face apel la populație să nu stea la soare între orele 11-18, pe căldurile astea. Cât de idiot să fii să ai nevoie de apel de la Ministerul Sănătății?! Și cât de imbecil să-l mai și ignori?
joi, august 14, 2008
Davai ceas, davai mașina...
Și iată cum istoria se confirmă. Rușii au rămas aceiași pungași de doi bani care se trezesc pe moșia lor indiferent unde și-ar desfășura ei forțele... Astăzi au confiscat mașinile unor ziariști. Așa se zice când fură rușii - se confiscă - cum le spune băeții mai mari celor fără apărare, în spatele blocurilor. Și ce dacă? Credeți că-i doare undeva de ce zice lumea? Neah... Au învățat de la tătuca lor că se poate să fii cu obrazu gros cât talpa porcului. Căci Putin, sub masca lui de dictator simpatic, tot un rusnac tâlhar rămâne. Iar Europei îi zăngăne în continuare lenjeria de tablă în fața lui.
marți, august 12, 2008
Ne-am mutat
Ne-am mutat din vamă. Am găsit o altă vamă, mai curată, mai tăcută și mai pustie. Din păcate, se pare că nu pentru multă vreme :(. Dar vom găsi alta ( Chirilă a găsit una, noi de ce n-am căuta-o?). Și după aia alta. Și tot așa, până când nu vor mai fi vămi, plaje pustii sau valuri fără căcați și totul va fi invadat de pet-uri, lanțuri de aur și bani. Se va întâmpla, believe me. Nu mai depinde de noi... Nu mai avem ce ONG-uri gen "Save cutare vamă" sau "Save cutare rezervație" să facem. Pe ei, oricum, îi doare-n cur. Își vor aduce târfele în SUV-urile lor cât mai mari și mai wooferizate, își vor construi cavourile lor de beton, își vor cere dreptu' la un șezlong de plastic alb și se vor alinia la marele pisoar în care după aia se vor scălda beți și fericiți. Din ce în ce mai mult de-acum înainte. Și va veni și ziua când toată plaja Mării Negre va fi betonată și pișată de la Portița până în Noua Vamă Veche. Pretty soon...
Până atunci, să mai profităm de locurile în care au apărut anunțuri de vânzări de terenuri, dar încă nu s-a construit nimic. Poate mai mergem și la anul. Și dacă nu purtați lănțic la grumaz și curvă la braț, see you there! Altfel, mai stați, dracu', în vama voastră! Măcar un an...
Să-mi revin, zic...
Hai, că era timpul să mi-o iau și eu peste bot ;). N-am gândit deloc faza asta cu concursul. Eh, ce să-i faci, eram într-una din zilele alea în care gândești cu genunchii și dai goange. Să dea cu parul ăla căruia nu i s-a întâmplat niciodată! Anyway, ignorați pe cât puteți postul precedent. Nu mi-e stilul să șterg urmele gafelor, nici măcar ale celor monumentale, așa că postul va rămâne. Și vor rămâne și comment-urile mai mult sau mai puțin răutăcioase. Apropo, amice binevoitor, nu crezi că ar fi cazul să-ți pui niște întrebări, dacă, pe lângă "nevastă-mea", ești singurul care face trafic pe amărâtul ăsta de blog?
marți, august 05, 2008
Concurs!
Hai să intru și eu în rândul blogărilor "adevărați", mă gândesc. Deci:
Trimiteți pe adresa mea batmanu@rocketmail.com bannere (animate sau nu) cu subiectul "Boicotați publicațiile trustului Intact", până la 12 august. Autorii celor mai mișto* trei creații vor primi câte un banner pe acest blog timp de 2, 3 și respectiv 6 luni. Plus promovare la greu pentru bannerele respective.
Să vedem ce-o să iasă...
*mișto = care îmi place mie foarte mult. Dat fiind că premiul este un banner pe acest blog, îmi rezerv dreptul de a fi subiectiv ;)
luni, august 04, 2008
1984 (again)
"[... ] Criticul de film Nicholas Lezard, de la „The Guardian“, reaminteşte că, mai de mult, ţigara lui Paul McCartney i-a fost „răzuită“ din mână de pe coperta clasică a albumului „Abbey Road“. Şi francezii au decis să-i „lipsească“ pe Sartre şi pe Camus de eternele lor mucuri de ţigară, atunci când fotografii celebre ale lor - iniţial imortalizându-i fumând - au fost reproduse pe timbre. Aşa încât „atacul asupra fumatului în filme era doar o chestiune de timp“, conchide publicistul britanic. Semnatarul articolului se întreabă, retoric, dacă BMA crede că recomandarea sa trebuie aplicată şi retroactiv, iar „filmele clasice să devină subiectul restricţ iilor sale groteşti“." via Evenimentul Zilei.
Cât credeți că mai avem până la "reformularea" istoriei, ca în 1984?
Uite-aici manevră!
Domnul Voiculescu vrea masă de manevră pentru afacerea lui de multe milioane cu drepturile pentru transmiterea meciurilor Ligii I
Păi, hai să fim masă de manevră, zic. Boicotați toate posturile și publicațiile trustului Intact! Și-așa, în afară de înjurături la Băsescu, pupături în cur la Voiculescu și pe fese la PSD, nu prea mai ai ce să vezi altceva. Iar GSP TV nu e nimic altceva decât o încercare de a mai jumuli niște milioane de coco pe seama suporterilor.
Ideea boicotului nu-mi aparține. Dar ar trebui promovată la greu. Ar cam fi momentul ca marile corporații să înțeleagă că joaca cu focul e periculoasă. Și că, măcar uneori, masa de manevră poate fi mai inteligentă decât o arată studiile de piață ale altor mari corporații.
Așa că, domnule Voiculescu, luați de-aici manevră. Pe partea economică ;)
vineri, august 01, 2008
Trecutul ne definește conștiința(?)
Prea multe cuvinte n-ar fi de spus... Poate doar că am găsit Fișele Matricole Penale ale unchiului meu - Miltiade Berlescu, la un link publicat în Academia Cațavencu http://www.iiccr.ro/ro/fise_detinuti_politici/. Aveți mai jos o părticică din trecutul familiei mele - destul de greu încercată în perioada stalinistă - despre care aș fi vrut să scriu o carte. Din păcate, e prea târziu pentru asta. "Nașu" se odihnește demult. A scăpat viu din iadul minelor de plumb. Cei care l-au trimis acolo se odihnesc și ei...
duminică, iulie 27, 2008
Codul roz
Avem noi, românii, un stil al nostru de a lua natura la mișto, ceva de groază... Și nu numai natura. Fraierii ăia de meteorologi și cu neștiutorii ăia de la Ape dau coduri colorate degeaba. Alea sunt de fun, doar ca să știm câți daltoniști mai sunt în țara asta... Vezi la TV cod roșu în nordul țării? Te duci în vacanță fix acolo. Și apari la Realitatea că ți-a luat apa mașina, sau că ești de două zile izolat pe Valea Vaserului. Și tu, măcar, o pățești doar dacă te nimerești pe-acolo. Dar mai e românul care-și face casa-n râu. Să-i fie somnul lin și apa aproape. Și după aia își smulge părul în direct că i-a luat apa "munca de-o viață", că nu-l ajută autoritățile și că vinovat e primarul care nici nu i-a dat autorizație de construcție, dar nici n-a deviat râul când s-a umflat. Și începe Tatulici să vâneze vrăjitoare - specialitatea lui - și, într-un final, statul - vinovatul suprem - îi face omului casă. Pe banii tăi și-ai mei. Și nu i-o mai face la râu, că statul are măcar atâta minte. Și omul e tot nemulțumit. Își demontează bucată cu bucată noua casă, aia făcută moca de noi, și o mută înapoi în râu. La anul o să plângă iar după "munca lui de-o viață". Și noi după banii noștri de care își bat joc niște cretini.
vineri, iulie 25, 2008
De-aia suntem unde suntem!
Aseară am ieșit cu prietenii în oraș. La o bere, un cârnat (că La Motoare nu fac mici decât până la o anumită oră, după care te lasă doar să-i miroși) și o muzică bună cu excepția câtorva reprize de minimal (wtf is this music, anyway?). Am plecat de la Motoare în B52, căutând muzică și mai bună și beri mai mari de 330. În B52 nu era nici dracu. Adică eram noi, că tocmai intrasem. Am cerut niște beri și ne-au cerut "5 lei intrarea". Ăăăă... 5 lei CE?! "Intrarea". Care intrare, frate, că zici că e ieșire!? Adică în loc să te bucuri că vinzi totuși 4, 8, 12 beri într-o seară în care n-ai clienți, preferi să nu vinzi nimic, că nu iei 20 de lei intrarea.
De-aia suntem unde suntem, zic, pentru că ne ținem coada aia jerpelită sus, și dăm foc la marfă decât să o vindem mai ieftin.
miercuri, iulie 09, 2008
One Life...
Unul dintre cele mai vizionate clipuri din lume este "despre bucuria de a trăi"
A fost vizitat de peste 5 milioane de ori, în numai două săptămâni după ce a fost postat pe YouTube. Enjoy:
WTF???
Am căutat pe google să văd dacă și altora li se pare relaxantă prostia. M-am tăvălit de râs:
“After suffering from impotence for over eight years, I feel like a new man. My sexual performance and drive have take off completely since I started on Prostia. My wife and I can’t thank you enough for the difference this has made on our lives.”* --A.B. NJ
Ăsta e un testimonial de la un utilizator al unui supliment nutritiv pentru prostată, care se numește Prostia. LOL! Aș vrea s-o văd și în farmaciile noastre.
Prostia e confortabilă
Ați privit vreodată ploaia de sus în jos? Ei bine, spre rușinea mea, a trebuit să treacă aproape 36 de ani ca să o fac. Este incredibil! Mi s-a golit mintea instantaneu. Preț de câteva minute nu m-am gândit la absolut nimic. Câteva minute am fost un prost perfect. Foarte relaxant!
joi, iulie 03, 2008
Elodia Ghinescu You Are Next! se întoarce
Observ că foarte mulți telespectatori oteviști au ajuns pe-aici, căutând febril "elodia miami" și altele asemenea. În ajutorul lor, o nouă știre din Miami aici. Aștept cu interes dezbaterile de la OTV, diseară =))
Elodia Ghinescu You Are Next! (LOL)
Elodia în Miami
Șocat, am citit via blogul respectabilului domn Morar o știre conform căreia un așa-zis criminal în serie, printre nenumăratele omoruri din Miami Beach, și-ar fi găsit timp să scrie cu sânge pe un perete un mesaj terifiant (cel puțin pentru Diaconescu și ai săi fani): "Elodia Ghinescu, you are next!".
Puțin google și iată:
http://blog.wired.com/underwire/2007/08/how-to-frighten.html
P.S. La ora asta, Diaconescu se dă cu curu' de pământ să înțeleagă care e faza. El credea că a crescut audiența doar în Românica...
vineri, iunie 06, 2008
Și noi de cine râdem?
Și ca să nu rămânem de fraieri, să râdem și noi, că avem de cine. Cum de cine? Avem noi niște prieteni la sud, de care facem miștouri ieftine (adică românești) de câte ori avem ocazia, chiar dacă ne place mai mult turismul lor cu ciorbă de burtă. Nu de alta, da-i mai ieftin.
tot via paulcalu
N-ai cu cine, bă...
Ne-au făcut englezii imaginea de căcat. Toată țara, în frunte cu antenele patriotarde, a sărit de cur: tovarășa, ia uite cum ne-au făcut englejii! Să reparăm, totuși, imaginea noastră, dându-le peste nas acestor englezoi urâți și inculți cu arta ce ne reprezintă. Luați de-aici, nasoilor:
sâmbătă, mai 31, 2008
Licurici mici...
Ții minte seara de mai? Mă aduceai de mână dintr-o noapte neagră spre o zi însorită. Și caldă. Tremurai, gândindu-te că, de fapt, ție ți-e frică de noapte. Iar în pădure noaptea pare mai fioroasă decât ți-ai imaginat-o vreodată. Tremuri, dar mă tragi de mână. Ți-e dor să mă vezi pe lumină, mi-ai spus-o de atâtea ori. Tremuri. Și deodată, se fac lumini. Mii, zeci de mii de lumini. Mii de luminițe mici. Zeci de mii de Mici mici.
Și nu mai tremuri.
De ziua ta, frate-meu, o luminiță mică...
joi, mai 22, 2008
B 11 SIX
Ești o blondă venită în București de ceva vreme. Ai un merțan de neam prost și manelist, așa cum îți place ție. Numai păsărica ta știe cât a trebuit să fâlfâie pentru el. Și mergi și tu pe stradă, ca orice gagică molară și de club. Îl vezi pe săracul ăla într-un Tico, că vrea să treacă pe banda lui pe lângă tine. Și ți se electrocutează neuronu'. Adică cum?! Și te urci cu mașina peste sărac. La figurat, că el reușește să frâneze și să-și dea săraca cu capul de bord. După aia urli la el că ce ie bă nuți mai ajunge strada? Și când te întreabă de ce te-ai mai uitat în oglindă îi zici, așa cum numai tu știi, să se învețe minte, oglindă? Mâncamiai pula! Pleci victorioasă, pe ritmuri de mezel prost, mai prost chiar și decât tine.
miercuri, mai 07, 2008
Wow!
Una rece, alta caldă...
Deci, wow! După faza cu doctorii, am trăit o altă fază - cu Administrația Financiară. Ei bine, nu a fost așa cum credeți. Dimpotrivă! Adică: Vă mulțumim, O zi bună, Ne pare rău, Nu este absolut nicio problemă, și alte amabilități din gama "Contribuabilul nostru - stăpânul nostru". Pe bune! Asta s-a întâmplat azi, la ANAF Ploiești. Nu cred că e vorba de campanie, nu cred că are legătură cu altceva decât cu bunul simț. Cel puțin așa mi s-a părut mie. Oamenii nu pot să fie la fel de scârbiți, isterici și impertinenți precum colegii lor din alte orașe și/sau alte instituții bugetare. Toată treaba a durat 4 ore și 40 de minute. 4 ore a însemnat drumul București-Ploiești și retur, din care 3 numai în București. Fără cozi, fără urlete, fără "aroganțe". Deci, se poate(?)
marți, mai 06, 2008
Românica sănătoasă
Ești foarte slab, aproape anorexic. Ai o umflătură pe gât, despre care știi și tu, fără să-ți mai spună toți prietenii, că e tiroida. Mai elimini și niște sânge pe unde n-ar trebui, din când în când. Te doare în dreapta jos, de zici că ai trei apendici inflamați. Peste toate astea, mai ai și niște frici inexplicabile, care te lovesc când ți-e lumea mai dragă. Analizele alea gratuite cu care te-a amețit statul ți-au ieșit perfect. Și te duci la doctor(i).
Diagnostic (fără șpagă): "Du-te, dragă, acasă, că n-ai nimic. Mai vino peste 6 luni, poate-ți dispare nodulul de pe tiroidă și nici nu mă mai prinzi pe mine atât de stresată. ȘI UITĂ-TE, DRACULUI, LA MINE CÂND VORBESC CU TINE!!!".
Nimic nou, știu. Doar că mă întreb de ce dracu‘ nu emigrează aștia în România, că aici n-ai cum să fii bolnav.
O să revin cu diagnosticul de după șpagă.
luni, mai 05, 2008
E bine...
Dacă ies din București și trec și de Valea Prahovei, constat că uit să mai înjur și să mă mai isterizez la volan. Zăpăciții care mai fac câte o gafă în trafic nu-mi mai par atât de idioți și, de fapt, sunt din ce în ce mai greu de observat. Mă surprind chiar zâmbindu-i unuia care se rușinează că mi-a tăiat calea. Claxonul devine inutil, știrile de la radio neinteresante, iar bătaia capului de planetară - o mică problemă ce va fi rezolvată la întoarcere. E bine. Mi-am propus câte un zâmbet în fiecare dimineață, la Răzoare. Doar să nu se transforme într-un rictus...
marți, aprilie 15, 2008
Dumb Blogging
How to blog (or not)
Fiți atenți despre ce au scris marii blogări (în top 10 din .ro) azi. Pe lângă subiecte zilnice gen Links (citește "ce-am mai frecat pe net"), Jurnalism ("ce văd acum la TV") și Gânduri ("ce-am mâncat la prânz"), s-au luat de mânuțe și au postat toți despre varza cântătoare Raluca - o găsiți pe YouTube, dar nu v-aș sfătui, că vă cad timpanele în chiloți - și au elucubrat pe marginea unui articol din Evenimentul Zilei, despre cât de prost o duc românii. După care s-au comentat între ei.
Acum, eu nu vreau să fiu tendențios și să spun că fix cele două subiecte erau un fel de buzz al zilei (aducător de trafic), dar mă-ntreb așa... a prost - frate, cum draculi au scris toți despre aceleași lucruri? Și cum draculi reușesc, totuși, să câștige premii peste premii?! Că doar n-au concurat la Ad'Or, numai ăia dau premii pe bază de abonament. N-am stat să mai sap prin blogroll-urile lor, care sunt aproximativ identice, că probabil mai găseam vreo 6-7 inspirați și pe acolo. Oricum... rămân cu o nedumerire în neuron. Care s-o fi gândit primul la Raluca și care la traiul românilor?
O să-ți sune ceasul
Unul dintre cele mai tari gadget-uri pe care le-am văzut în ultima vreme. Voi ați da atâția bani (£70 + shipping), pe un reminder al morții voastre fatale, inevitabile și, mai ales, ineluctabile? Dacă ar mai și suna...
[via]
ATENȚIE! Phishing!
Un nou atac phishing la adresa clienților Băncii Transilvania
Acum jumătate de oră am primit un mail. Cu subiectul "Banca Transilvania - IMPORTANT", este adresat "clienților care posedă cardul maestro Banca Transilvania Direct" și arată cam așa:
Fiți foarte atenți la link-urile pe care le accesați în orice mesaj. Când puneți pointerul pe link, în bara de status a oricărui client de mail apare, de obicei, adresa la care vă trimite link-ul respectiv. În cazul ăsta este vorba de http://mail.ccdetroit.org/Banca Transilvania/index.htm. Domeniul este ccdetroit.org, care nu are nicio legătură cu BT. În plus, nu există NICIO situație în care banca să vă ceară PIN-ul cardului. Iar dacă accesați link-ul din acest mesaj, asta se întâmplă:
Cască ochiul, ca să nu caști buzunarul!
Update: Puteți găsi aici comunicatul oficial al Băncii Transilvania.
vineri, aprilie 11, 2008
Români, distrugeți planeta! Da' mai repede...
Știu, e week-end, știu, e vineri seara. Cât de lame pot să fiu ca să stau pe blog vineri la 11 seara? Eh, asta e... acum am o scuză: avem grijă de Gărgă ;). Dar nu cred că-l întrec pe Zoso - Bloggerul (cu B mare), the One, care îi crede amatori pe cei care postează de 3 ori pe săptămână, nu ca el, de 759 de ori pe zi, de fiecare dată când mai trage câte un pârț musca lui de casă. Now, that‘s lame! Paranteză: Zoso, nu te sesiza, băiete, că nu pentru trafic te menționez. Gata paranteza, gata și cu Zoso.
Oricum, nu de-asta tastez acum. Am fost cu copilu-n parc. Să se joace. Printre chiștoace (scuzați rima) și printre javre comunitare hrănite perserverent de baba cretină din blocul de vis-a-vis. Și-am vrut să fumez o țigară, așa că m-am refugiat într-un colț, lângă un coș de gunoi, ca orice om care nu a fost bătut în cap de prea multe ori la viața lui. Ignorând mucurile de țigară aruncate lângă, m-am concentrat pe verdele "naturii". Imagini precum cea de mai jos nu mai sunt demult noutăți. Sau știri. Numai că asta mi-a dat o idee. Dacă ar apărea la un moment dat hectare de păduri de pet-uri, nu-i așa că românii s-ar apuca să arunce pomi printre ele, numai așa, de-ai dracu?
marți, aprilie 08, 2008
Să purcedem, așadar...
No question is so difficult to answer as that to which the answer is obvious. George Bernard Shaw
Într-un târziu, iată că m-am învrednicit să încep să postez versetele promise din Vechiul Testament. Nu voi comenta nimic. Dacă nu vă puteți abține, n-aveți decât să o faceți voi. Eu n-am reușit să formulez întrebarea, deși răspunsul este oarecum evident. Dar îndoieli și nedumeriri mi-au frământat mintea. Și dacă mulți predicatori și demagogi încearcă orice să înlocuiască rațiunea vulgului cu versete, tipare și frici arhetipice, asta e pentru că mai mereu găsesc pământ numai bun de însămânțat. Ei bine, din punctul ăsta de vedere, eu sunt piatră seacă.
"Voi face ca poporul acesta să aibă trecere în ochii Egiptenilor și, când veți pleca, nu veți ieși cu mâinile goale; fiecare femeie va cere de la vecina ei și de la casnica ei lucruri de argint, lucruri de aur și haine, și le veți pune pe fiii voștri și pe fetele voastre, și-i veți despuia pe Egipteni".
Fiii lui Israel au făcut după cuvântul lui Moise: au cerut de la Egipteni lucruri de argint și lucruri de aur și haine. Domnul i-a dat poporului Său trecere în ochii Egiptenilor, iar aceștia le-au dat tot ce au cerut; și i-au despuiat pe Egipteni.
vineri, aprilie 04, 2008
joi, aprilie 03, 2008
Câinii de culoar
Sau cum să cauți nod în papură
Am zis că n-o să scriu nimic (nici măcar tangențial) despre Summit-ul NATO, dar nu mai rezist.
De acord, administrația își bate joc de noi atunci când strânge(?) câinii comunitari de pe străzi numai la ocazii importante. Dar putem să ne plângem noi mult și bine. Treaba asta n-o să se schimbe. Niciodată. E Românica, fraților, ce nu înțelegeți?
Nu pricep, însă, de ce trebuie să fim tendențioși până dincolo de ridicol. E un ridicol la Realitatea TV, cel cu Punctul pe zi, nu știu cum îl cheamă, nu mă interesează. Ei bine, ridicolul ăsta, ieri, în două minute, a pus următoarele două întrebări (citez din memorie): 1. "Cam ce imagine avem noi în lume când New York Times publică pe prima pagină poze cu câinii comunitari?" și 2. "Ce noimă au hingherii de pe marginea culoarului unic?"
Las la o parte senzația de lehamite pe care mi-au lăsat-o invitații care n-au fost în stare, fără excepție, să gândească măcar cât o găină retardă și să-și dea seama că la viteza cu care se deplasau coloanele, un câine în fața lor lipsea. Deci las la o parte lehamitea și mă apucă greața. Păi bine, măi, ridicolule, chiar nu ți-ai dat seama că a doua întrebare o bătea voioasă-n cap pe prima? Nu te doare creierul la fazele astea? Dacă aș fi Vântu te-aș trimite la prompter să-ți dai două palme în fața lui și să-ți faci autocritica la domnu' Gâdea în emisiune. Ridicolule!
luni, martie 31, 2008
Libertate de dragul libertății?
După ce am văzut Fitna de două ori, m-am decis să-l scot de pe blog. Pentru că nu merită atenție. După mine, este o porcărie simplistă și cel puțin prost informată, dar cu siguranță tendențioasă. Iar a promova jegul intelectual și nazismul îmbrăcat în forme de protest, doar de dragul libertății cuvântului, este penibil. Lumea engleză are un cuvânt pentru asta - lame - care mi se pare cel mai potrivit. De acord, așa cum spune realizatorul filmului, Coranul este (probabil, nu l-am citit încă) plin de îndemnuri violente la propagarea religiei proprii și la eliminarea celorlalte. Dar și Vechiul Testament și Tora conțin astfel de versete. Este în firea marilor religii să încerce să se impună prin mijloace cât mai coercitive și, de multe ori, violente. La urma urmei, nu sunt decât niște instrumente de manipulare a maselor...
duminică, martie 30, 2008
Harta restricțiilor de trafic în perioada summit-ului
M-am gândit că mulți dintre prietenii mei sunt la fel de leneși ca și mine și, ca să nu mai căutați voi, postez aici harta traficului restricționat cu ocazia mărețului summit NATO (trăiț!).
Tronson închis parțial circulației publice. Pe Șos. București – Ploiești, între Aeroportul „Henri Coandă“ și Casa Presei Libere culoarul unic - benzile II și III din ambele sensuri. Între Piața Presei Libere și Arcul de Triumf, segmentul central va fi rezervat coloanelor oficiale, iar arterele laterale vor fi deschise traficului obișnuit.
Restricții temporare. Într-una din cele trei zile se va închide circulația către Palatul Cotroceni și în jurul acestuia pe străzile: Bd. Regina Elisabeta, Bd. Eroii Sanitari, Gheorghe Marinescu, Bd. Geniului (pe sensul dinspre Panduri către Piața Leu), Șos. Cotroceni (între Pod Cotroceni și Piața Leu).
Punctele de traversare a culoarului unic: intersecția București – Ploiești cu Aerogării, Arcul de Triumf, intersecția Kiseleff cu Str. Arh. Ion Mincu, Calea Victoriei cu Bd. Dacia, intersecția Calea Victoriei cu Bd. Regina Elisabeta, Pod Națiunile Unite, Piața Operei, Eroilor cu Bd. Eroii Sanitari.
vineri, martie 28, 2008
marți, martie 25, 2008
Livrare pe loc, dacă ai noroc!
Ultima reclamă la care m-am tăvălit de râs este cea la Audi - "Livrare pe loc". Dacă ești puțin atent, observi steluța și explicația steluței: "Ofertă valabilă în limita stocului disponibil". Așa știe Porsche Românica, după ce că vinde niște prostii, mai face și mișto de tine. Mai cinstit ar fi fost pe loc, dacă ai noroc, sau pe loc, dacă e în stoc, sau pe loc, că n-a luat-o Boc, sau pe loc, să răsară busuioc. Hop și-așa!
vineri, martie 21, 2008
Sunt dezamăgit
Când citeam pe blogul lui Tolontan comentarii ale unor oameni nemulțumiți că le erau șterse opiniile, credeam că e vorba de măscări, înjurături etc. De vulgarități în general. Ei bine, m-am înșelat. După ce mi-a șters astăzi comentariul (link către postul precedent) pe motive de spam publicitar (?!), mi-a "moderat" și revenirea (cu postul copiat și transcris ca și comment). Adică mi l-a respins. Bănuiesc că în virtutea dreptului la opinie.
No offense taken. Link-ul către blogul lui rămâne aici, în continuare, cel puțin ca o dovadă de fair-play.
joi, martie 20, 2008
Cătălin, eşti nesimţit!
Că prost nu eşti. Dimpotrivă. Dar când spui (la Realitatea TV) că Deaconu n-ar fi trebuit să se întoarcă la locul primei brichete (o să devină bricheta primordială, pariez), se cheamă că ai căutat nod în papură. Asta îi cerea regulamentul. Cât despre premeditare, ar fi opera unui mic geniu. Sunt stelist, dar te întreb: ţi se pare că lucrează vreun geniu la Steaua? Revenind la papură, n-o mai pipăi atât. E simplu: un retardat a decis. 0-3. Discutând discuţii nu încercăm decât să înţelegem mecanismul după care funcţionează mintea unui maimuţoi aruncător de brichete.
Update: Revin, cu scuzele de rigoare. Se pare că, de fapt, totul a fost o premeditare stelisto-comunistă. Dl. Răducanu, unul din șefii galeriei Rapidului, a dezvăluit astăzi că aruncătorul brichetei a fost identificat și că se pare că e stelist. Și cum i-au spus ei : "Huo, huliganule, te lăsăm să pleci acum, să te gândești la noapte la ce-ai făcut și mâine te căutăm noi, ca să fie mai palpitant!"?
De ce nu mă pot lăsa de fumat
Pentru că este unul dintre cele mai liniștitoare lucruri (și așa puține) din viața mea. Pentru că țigara de după este completarea de care nu am nevoie, dar pe care nu mi-aș refuza-o în ruptul capului. Pentru că îmi place senzația pe care mi-o creează fumul care-mi umple (și îmbolnăvește) plămânii. Pentru că n-aș mai putea să-mi beau cafeaua - celălalt mare și iubit viciu al meu. Pentru că multe din lucrurile frumoase sau bune ce mi-au ieșit din mâini poartă mirosul tutunului ars. Pentru că și lui Jack îi place să fumeze. În fine, pentru că încearcă să-mi interzică să mă sinucid încet și plăcut, chiar dacă așa vreau eu și chiar dacă voi muri oricum într-o zi și nu-mi voi mai plăti taxele.
miercuri, martie 19, 2008
Geast uaci mi!
Scriam undeva, prin 2004 parcă, despre omul cu laptocu‘ - super-analistul politic. Între timp i-am aflat și numele. Și l-am uitat. Valentin, Valeriu sau Valerian Stan. Valerică Dell. Personajul ăsta nu știe altceva decât să-njure. În special pe "Băse". Dar neapărat cu laptocu-n față și mâna pe mouse, căutând un fail audio. Mi-l imaginez și pe closet cu delu-n brațe strigând cu vocea lui inconfundabil de eunucizată: "Domnu‘ Gâdea, doooomnu‘ Gâdea! S-a terminat, s-a terminat!"
Valerică Dell cântă (mai ales în franceză), se dă cu fundu de pământ, stă într-o rână, face giumbușlucuri pe gustul mogulului și înjură. Pare uneori că vrea să-l imite pe CTP, încruntându-se precum Crucișătorul și chelind aproape intenționat. Diferența dintre CTP și Vali, e cam ca aia dintre Apple și Dell, numai că un pic mai evidentă.
Mai deunazi (nu cu ă, cu a, că așa știe dom‘ profesor de gramatică să pronunțe), a început să scurme prin gunoaie, ca ultima găină homeless și a citat un interviu al Mariei Băsescu din Libertatea, preluat din Ochiul Soacrei (LOL, who the fuck is ochiu soacrei?!) din 1995, parcă. Și uite-așa, Vali Dell, și-a dat doctoratul în analism politic cu buze reci.
Geast uaci him, dar aveți grijă, să nu vă lovească...