Nu mai explodează mămăliga...

A explodat o singură dată în istorie, gospodina a strâns-o de pe covoarele de iută, de pe carpeta cu răpirea din serai, de lângă aragaz, la două zile după aia a găsit mămăligă şi între ţâţele-i voluptoase, de româncă sănătoasă, şi gata, acum ştie cum s-o fiarbă fără s-o mai arunce în aer. Totul e să rămâi în limitele reţetei normale. Să nu adaugi agenţi, elemente agitatoare sau agenturi străine. Iar mămăliga o să fiarbă liniştită.

Mămăliga n-o să facă niciodată grevă fiscală, pentru că ea ştie una şi bună: impozitele se plătesc, de-o fi să-ţi vinzi şi ceaunul de sub tine. N-o să se revolte niciodată că-i bagă gospodina făcăleţu' până-n gât să-i mai ia şi bruma de bani pe care-o mai are. N-o să-i pese că ea merge la puşcărie în timp ce jmekerii bucătăriei îi dau cu tifla. Înghite ca proasta gogoriţe de genul "îţi mai dau 50% mălai", votează cu gogoriţele şi, când nu primeşte nimic, mai înghite una: "măcar nu-ţi mai iau". După care zice în cel mai pur stil românesc: "Asta e..."

Nu mai explodează mămăliga... Ascultă o manea, se uită la Mircea Badea doar ca să-i facă rating, să depăşească zilnic Realitatea, fără să înţeleagă nimic în rest, se mai duce pe la Becali să-i arate cât îl iubeşte, poate-i mai dă ăla nişte 500 de euro mărunţiş. Seara se face muci la birtul satului, îl înjughie pe şefu' de post că e dinamovist, îşi violează o mătuşă în drum spre casă şi după toate astea se culcă liniştit, cu simţul datoriei împlinite. A făcut tot ce putea să facă. De-acu' e treaba lu' Dumnezeu.