Hai, că era timpul să mi-o iau și eu peste bot ;). N-am gândit deloc faza asta cu concursul. Eh, ce să-i faci, eram într-una din zilele alea în care gândești cu genunchii și dai goange. Să dea cu parul ăla căruia nu i s-a întâmplat niciodată! Anyway, ignorați pe cât puteți postul precedent. Nu mi-e stilul să șterg urmele gafelor, nici măcar ale celor monumentale, așa că postul va rămâne. Și vor rămâne și comment-urile mai mult sau mai puțin răutăcioase. Apropo, amice binevoitor, nu crezi că ar fi cazul să-ți pui niște întrebări, dacă, pe lângă "nevastă-mea", ești singurul care face trafic pe amărâtul ăsta de blog?
marți, august 12, 2008
marți, august 05, 2008
Concurs!
Hai să intru și eu în rândul blogărilor "adevărați", mă gândesc. Deci:
Trimiteți pe adresa mea batmanu@rocketmail.com bannere (animate sau nu) cu subiectul "Boicotați publicațiile trustului Intact", până la 12 august. Autorii celor mai mișto* trei creații vor primi câte un banner pe acest blog timp de 2, 3 și respectiv 6 luni. Plus promovare la greu pentru bannerele respective.
Să vedem ce-o să iasă...
*mișto = care îmi place mie foarte mult. Dat fiind că premiul este un banner pe acest blog, îmi rezerv dreptul de a fi subiectiv ;)
luni, august 04, 2008
1984 (again)
"[... ] Criticul de film Nicholas Lezard, de la „The Guardian“, reaminteşte că, mai de mult, ţigara lui Paul McCartney i-a fost „răzuită“ din mână de pe coperta clasică a albumului „Abbey Road“. Şi francezii au decis să-i „lipsească“ pe Sartre şi pe Camus de eternele lor mucuri de ţigară, atunci când fotografii celebre ale lor - iniţial imortalizându-i fumând - au fost reproduse pe timbre. Aşa încât „atacul asupra fumatului în filme era doar o chestiune de timp“, conchide publicistul britanic. Semnatarul articolului se întreabă, retoric, dacă BMA crede că recomandarea sa trebuie aplicată şi retroactiv, iar „filmele clasice să devină subiectul restricţ iilor sale groteşti“." via Evenimentul Zilei.
Cât credeți că mai avem până la "reformularea" istoriei, ca în 1984?
Uite-aici manevră!
Domnul Voiculescu vrea masă de manevră pentru afacerea lui de multe milioane cu drepturile pentru transmiterea meciurilor Ligii I
Păi, hai să fim masă de manevră, zic. Boicotați toate posturile și publicațiile trustului Intact! Și-așa, în afară de înjurături la Băsescu, pupături în cur la Voiculescu și pe fese la PSD, nu prea mai ai ce să vezi altceva. Iar GSP TV nu e nimic altceva decât o încercare de a mai jumuli niște milioane de coco pe seama suporterilor.
Ideea boicotului nu-mi aparține. Dar ar trebui promovată la greu. Ar cam fi momentul ca marile corporații să înțeleagă că joaca cu focul e periculoasă. Și că, măcar uneori, masa de manevră poate fi mai inteligentă decât o arată studiile de piață ale altor mari corporații.
Așa că, domnule Voiculescu, luați de-aici manevră. Pe partea economică ;)
vineri, august 01, 2008
Trecutul ne definește conștiința(?)
Prea multe cuvinte n-ar fi de spus... Poate doar că am găsit Fișele Matricole Penale ale unchiului meu - Miltiade Berlescu, la un link publicat în Academia Cațavencu http://www.iiccr.ro/ro/fise_detinuti_politici/. Aveți mai jos o părticică din trecutul familiei mele - destul de greu încercată în perioada stalinistă - despre care aș fi vrut să scriu o carte. Din păcate, e prea târziu pentru asta. "Nașu" se odihnește demult. A scăpat viu din iadul minelor de plumb. Cei care l-au trimis acolo se odihnesc și ei...
duminică, iulie 27, 2008
Codul roz
Avem noi, românii, un stil al nostru de a lua natura la mișto, ceva de groază... Și nu numai natura. Fraierii ăia de meteorologi și cu neștiutorii ăia de la Ape dau coduri colorate degeaba. Alea sunt de fun, doar ca să știm câți daltoniști mai sunt în țara asta... Vezi la TV cod roșu în nordul țării? Te duci în vacanță fix acolo. Și apari la Realitatea că ți-a luat apa mașina, sau că ești de două zile izolat pe Valea Vaserului. Și tu, măcar, o pățești doar dacă te nimerești pe-acolo. Dar mai e românul care-și face casa-n râu. Să-i fie somnul lin și apa aproape. Și după aia își smulge părul în direct că i-a luat apa "munca de-o viață", că nu-l ajută autoritățile și că vinovat e primarul care nici nu i-a dat autorizație de construcție, dar nici n-a deviat râul când s-a umflat. Și începe Tatulici să vâneze vrăjitoare - specialitatea lui - și, într-un final, statul - vinovatul suprem - îi face omului casă. Pe banii tăi și-ai mei. Și nu i-o mai face la râu, că statul are măcar atâta minte. Și omul e tot nemulțumit. Își demontează bucată cu bucată noua casă, aia făcută moca de noi, și o mută înapoi în râu. La anul o să plângă iar după "munca lui de-o viață". Și noi după banii noștri de care își bat joc niște cretini.
vineri, iulie 25, 2008
De-aia suntem unde suntem!
Aseară am ieșit cu prietenii în oraș. La o bere, un cârnat (că La Motoare nu fac mici decât până la o anumită oră, după care te lasă doar să-i miroși) și o muzică bună cu excepția câtorva reprize de minimal (wtf is this music, anyway?). Am plecat de la Motoare în B52, căutând muzică și mai bună și beri mai mari de 330. În B52 nu era nici dracu. Adică eram noi, că tocmai intrasem. Am cerut niște beri și ne-au cerut "5 lei intrarea". Ăăăă... 5 lei CE?! "Intrarea". Care intrare, frate, că zici că e ieșire!? Adică în loc să te bucuri că vinzi totuși 4, 8, 12 beri într-o seară în care n-ai clienți, preferi să nu vinzi nimic, că nu iei 20 de lei intrarea.
De-aia suntem unde suntem, zic, pentru că ne ținem coada aia jerpelită sus, și dăm foc la marfă decât să o vindem mai ieftin.




