I'm in looooove!

Apple a lansat o nouă gamă de iMac. Şi de MacBook. Şi de mini. Şi un mouse. THE Mouse. Magic Mouse. So long, fucking trackball!

Mă duc după Brăduţ!

Mă uit la consilierii Iubitului Nostru Conducător (Slavă! Odă! Imn! Trăiască!) şi nu-mi vine să cred. Sunt stupefiat de încercările penibile şi imbecile ale unora şi ale altora de a justifica intenţia declarată a Iubitului Nostru Conducător (Slavă! Odă! Imn! Trăiască!) de a încălca frumoasa noastră Constituţie, la două articole care sunt mai clare şi decât art. 1, ăla cu statul naţional.

Mai există pedeapsa pentru subminarea economiei naţionale?

Artimetica unui comandant de vas

Băi, fraţilor! Este foarte simplu: n-ai cum să spui că partidul cu cele mai multe locuri în parlament dă prim-ministrul, pentru că înseamnă că alegătorii ăluia sunt mai jmekeri decât ceilalţi, care sunt mai mulţi. N-ai cum, dacă eşti de bun simţ. Ce faci, ţii cont numai de ce au hotărât 35% şi pe restul de 65% te pişi? Aşa sună democraţia?

Şi o întrebare. Bineînţeles, retorică, pentru că, oricum, în ţara asta nimeni nu răspunde la întrebări. Cât de cretin a fost imbecilul care a conceput articolele alea din Constituţie care se referă la desemnarea prim-ministrului? Şi cât de retardaţi au fost ăia care le-au votat?

Friday's coming!

O echipă de creaţie dintr-o agenţie de publicitate. Nu v-ar plăcea să luaţi şi voi astfel de pauze?



via swiss-miss

Ce cred finlandezii despre noi

Posibil titlu în presa finlandeză: "Romanian Hallitus pula".

Hooo, nu săriţi aşea! Nu înseamnă decât "Criză de guvern în Romania". Nu mă credeţi? Verificaţi cu Google.

Vezi şi ziua (deşi mie mi-a dat ideea Vecinu, dar să n-avem probleme "de surse").

BCR. Gândim la fel. Hai, să muriţi voi?!

Ieri, ora 17:55, BCR, la ghişeul de schimb valutar. Mai erau 5 minute până la ora închiderii, iar eu întârziasem deja 2 zile cu plata chiriei.

- Bună seara!
- ... (preabinecunoscuta mutră mai acră decât lămâia a fostei bugetare revărsate pe scaunul BCR-ului re-branduit)
- Aş dori să cumpăr 310 euro.
- Bdjhfydsfdy!
- Poftim?!
- BULETINUL ȘI BANII!!! răcni pântecoasa.
- Buletin n-am, vă dau cardul de identitate, e bine?
- ... (tăcere, din nou)
- Iar bani... câţi bani?
- ... (ia cardul de pe tejghea)
Tastează îndelung, cu aurul zornăindu-i insistent pe mâini. Observ că înlocuieşte seria şi numărul "buletinului". Aha, deci sunt într-o bază de date. Iupiii, ce bine! După cum ştiţi mie îmi place foarte mult să fiu în diferite baze de date. Mă ofer voluntar, de obicei. Scopul meu principal este să fiu prima înregistrare dintr-o bază de date, să deschid cu datele mele o bază de date.
- Telefonul.
Mă uit la telefonul meu, mă uit la al ei, de pe birou, nu suna niciunul.
- Telefonul dumneavoastră, insistă balşoaia.
- Ce-i cu el?
- Daţi-mi numărul.
- ... vă rog, continui eu. Pen' ce?
Hipopotama se blochează. Nu se aştepta la o asemenea întrebare.
- Păăăăi, să-l introduc în baza de date.
- Aha! mă dumiresc eu. Ce bază de date?
- Ăăăă, sunteţi în baza noastră de date şi trebuie să-mi daţi şi telefonul, că nu mă lasă sistemul să continui.
- Spuneţi-i sistemului dumneavoastră să continue, pentru că nu vă dau telefonul meu. De ce sunt în baza dumneavoastră de date?
- Păăăăăi, aţi mai schimbat valută la noi, şi v-au fost înregistrate datele din buletin.
- Eu sunt de acord că trebuie să-mi înregistraţi datele pentru schimbul valutar, nu înţeleg de ce trebuie să mi le păstraţi. De fapt, înţeleg, din moment ce îmi cereţi şi telefonul, dar vreau s-o aud de la dumneavoastră din guriţă.
Elefanta se fâstâceşte o clipă când aude cuvântul "guriţă", dar îşi revine rapid.
- Haideţi, daţi-mi telefonul.
- Nu vreau. Eu nu dau numărul meu decât la gagici.
- Nu vă schimb banii.
Fac un calcul rapid. Aş putea să-i dau una în cap. Aş putea să îi fac educaţie - cursul rapid Cum să spui "Vă rog" în cinci minute. Aş putea să plec la altă bancă. Dar mă aşteaptă propitarul cu chiria. Iar el n-are nicio vină.
- Presupun că, după ce îmi înregistraţi numărul de telefon în baza de date o să încep să primesc oferte prin SMS şi apeluri de reamintire a ofertelor BCR, nu?
- Nu, bineînţeles.
- Bineînţeles sau nu?
- Nu.
- Promiteţi?
Se uită tâmp la mine. Colega ei, care ar avea nevoie de două scaune dar terorizează doar unul, pufneşte dispreţuitor.
- Şi, după ce o să primesc prima ofertă, o să vă sun să vă rog să nu-mi mai folosiţi datele PERSONALE pentru a-mi trimite oferte, iar dumneavoastră o să mă chemaţi să semnez un formular, nu?
- Nu eu, se apără batoza.
- Nu dumneavoastră, doamnă! Banca!
- Probabil, admite toanta după ce mă asigurase că nu voi primi oferte.
- Daţi-mi acum, vă rog, acel formular.
- N-am.
Capitulez. N-am cu cine, n-am cu ce... Îi dictez numărul meu de telefon şi întreb:
- Nu vreţi şi CNP-ul?
- Nu, că îl avem. Din buletin.

Mori, vaco! Tu şi banca ta de căcat şi toate băncile voastre de doi lei şi sistemul vostru idiot cu care ne-aţi încălecat pe noi, proştii din sud-est!

Iar a căzut Boc...

Pariez pe cel puţin trei titluri de genul "Guvernul Poc" în presa de azi şi mâine.

Update (14.10.09): apropo de pariul de mai sus:

Blegul

Floarea dreptei a fost, ca de obicei, ca o floare. M-am obişnuit cu discursul elevat, împănat cu ironii din categoria "Gândire cu premeditare", cum ar spune caţavencii. Frumos! Problema e că e prea frumos, prea sus şi prea... orice pentru electorat. Cum, n-a fost un discurs electoral?! Hm, mie aşa mi-a sunat. Dar chiar şi aşa, electoral, a fost un discurs fără coaie. Nici n-a dat cu guvernul de pământ, nici nu le-a promis nimic pensionarilor. Şi nici bizonilor. Şi nici bugetarilor. A vorbit doar cu cei care îl puteau înţelege.

Când te bagi în troacă, ori mănânci cu porcii, ori eşti mâncat. Acolo nu contează decât cine dă din gură.

Mocofanul

Roşu la faţă de nervi şi roşu la gură nu ştiu de ce, Geoană a reuşit să-şi dea cu tesla într-un discurs profund stângist, trecut de limitele socialismului de paradă. Te dai peste cap să nu fie daţi afară 300 de mii de bugetari? Păi trebuie daţi afară 600 de mii, tontule! Că aşa vreau eu, patronul bugetarului. Că nu mai vreau să-l plătesc să stea şi vreau să-l plătesc mai mult pe ăla care munceşte! Tu să hotărăşti la tine, în dictatura ta mică şi roşie!

Uite d-aia nu votez eu în turul doi...

Trompeta

Nu s-a terminat încă discursul bocesc din Parlament, dar cred că micul Traian a zis de 115 ori "salarii de trei zeci de mii de euro, de patru zeci de mii de euro, de cinci zeci de mii de euro" şi "pensii de trei zeci de mii de euro, de patru zeci de mii de euro, de cinci zeci de mii de euro". A zis de aproximativ 287 de ori "principiul contributivităţii" şi de şpe ori "salar". Mi-a amintit de cele 47 de ori când a zis "Constituţia nu e preşul nimănui".

A vorbit, la un moment dat, şi despre "demagogia celor de la PSD şi PNL" şi era să se înece. Priveam cu groază, să nu-i cadă vreun candelabru d-ăla ceauşist în cap.

Credinţă leşinată

Lăsând la o parte stilul complet primitiv în care se îmbulzesc românii la "inaugurarea" unei biserici, imaginea care-mi rămâne azi, după buluceala de la Cotroceni, este aceea a reporterilor Realitatea şi Antena 3 (parcă) aruncându-se peste ortodocşi, încercând cu disperare să înfigă microfoanele în gura unei credincioase de vreo 187 de ani, căzută în mijlocul mulţimii, în pragul leşinului.

Pe repede-nainte, speranţa moare la televizor.

Nobel pentru Peace, bro!

Barack Obama a luat premiul Nobel pentru Pace. Premiul Nobel pentru Pace pentru... ce?

O sugestie pentru viitorul Preşedinte

Domnule viitor Preşedinte,

După cum ştim cu toţii, după ce te vom vota şi vei deveni Preşedinte, vei avea câteva zeci de milioane de euro în conturi. Nu, nu e vorba de corupţie, tu n-o să iei şpagă, în primul rând din principiu, în al doilea rând pentru că ar fi sub demnitatea ta de şef de stat. E vorba de donaţii. Sau de vânzări anterioare. Sau de vreo moştenire de la un nepot. Ideea e că vei avea o avere frumuşică.

La un moment dat, ca orice om cu o avere frumuşică, vei vrea mai mult. Mai ales că urmează alegeri şi tu mai vrei o tură. Dar ce te faci, că e criză, donaţiile nu prea mai apar, vânzările anterioare se duc dracu‘ odată cu piaţa imobiliară şi nu-ţi mai moare nicio rudă. Iar tu, n-am uitat, nu iei şpagă.

"La dracul!" îţi vei spune.

În schimbul unui mic comision, îţi spun eu cum să faci.

Pariază pe euro. Că pe leu tre' să fii cretin să pariezi. Da, ştiu, te întrebi cum faci să ştii sigur că va creşte cursul leu/euro. Păi, ştii deja! Nu de la servicii, nici de la structurle, că nici ele n-or fi Mafalda. Ştii din manualul de Macroeconomie pentru to(n)ţi. Unde scrie că, în caz de instabilitate politică acută, moneda locală pierde procente bune pe termen scrut. Bref, ne trebuie instabilitate politică.

Aici nu cred că mai e cazul să te învăţ eu cum să faci. O variantă (prima care-mi vine în minte) ar fi să iei Guvernul la tocat (n-are-a face că e al tău), il faci varză cu tăiţei (dacă nu ştiai, asta se numeşte Varză á-la-Cluj), demiţi câţiva trepăduşi sau îl remaniezi (pe el, Guvernul), pur şi simplu. Şi gata. Te duci acasă si cumperi euro. A doua zi o să ai o avere şi mai frumuşică. Dacă tot ţi se pare că nu-i de ajuns şi că i-ar mai trebui nişte silicoane, ceva, mai dai o dumă săptămâna următoare. Eventual te declari pe tine şi pe toată clasa politică incapabili să scoateţi ţara din criză. Seara, acasă, mai faci o dată schema cu euro.

Şi dacă nici după asta nu ai o erecţie când vezi ce bunăciune s-a făcut averea ta, jur că îţi dau eu comisionul pe care ţi-l ceream la început.

Ah, şi să nu uit, domnule viitor Preşedinte. Spune-le şi colegilor dumneavoastră să nu mai spună proiectul de lege al pensiilor. Că pensiile n-au proiect. Cel mult au lege.

WTF?!

Chiar atât de proşti ne cred ăştia?!
Priviţi scorul Da-Nu. A fost şi mai rău...

Fier şi vin şi fără aripi...

Iubita mea a descoperit asta la un moment dat, iar de-atunci, după un anumit număr de pahare de vin sau bere sau vocă sau absint, băgăm. Până la lacrimi...