Am ştiut cine eşti, care eşti. Dintr-o aruncătură de ochi. Ţi-a tremurat buziţa până i-ai auzit vocea lui tati. Ceva cunoscut, în sfârşit, după multe minute lungi, în care au tras de tine o grămadă de mâini, ţi-au vorbit o grămadă de voci străine şi ai fost smulsă din căsuţa ta caldă şi confortabilă din care sperai să nu mai pleci...
La ora asta, probabil, mami îţi explică cum stă treaba cu "Born To Be Wild" şi cu "Supergirl". Eu îţi spun doar atât: eşti toată dragostea părinţilor tăi. Ştiu că asta nu-ţi va fi de ajuns, dar... what the hell, it's a good start, isn't it?
miercuri, iunie 23, 2010
Abonați-vă la:
Postări (Atom)